RSS
 

Archive for July, 2010

Povestea plamanilor de fumator

03 Jul

Oamenii se roagă zeilor să le dea sănătate, fără să ştie că stă în puterea lor să o menţină şi că, luptând împotriva ei prin lipsă de măsură, o trădează prin goana lor după plăceri. (Democrit)

5, 4 milioane de persoane renunţă anual la fumat. Cum reuşesc? Simplu… prin moarte. Şi nu este glumă. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) raporta că, la nivel mondial, folosirea tutunului este principala cauză pentru aceste decese ce ar putea fi prevenite.(www.who.int/tobacco/mpower/mpower_report_forward_summary_2008.pdf)

Fumule, ridică-mă la cer!

Etimologic vorbind tutunul provine din cuvântul spaniol tabaco cu origini în limba arawakan şi cea taino a popoarelor din zona caraibelor, începând cu anul 1410, cuvântul arab tabbaq fiind generic pentru plantele medicinale. (www.etymonline.com/index.php?term=tobacco) Tutunul (nicotina tabacum) este originar din Mexic unde, încă din secolul al VI-lea, era folosit de triburile indiene în ritualurile magico-religioase, fumul inhalat provocând stări extatice în scopul comunicării cu forţele supranaturale. Nefiind folosit niciodată în scop recreaţional şi pentru plăcere, tutunul era considerat un dar de la Creator lăsat oamenilor cu scopul de a ridica la cer gândurile şi rugăciunile. (Jack Jacob Gottsegen, Tobacco: A Study of Its Consumption in the United States, 1940, p. 107).

Introdus în Europa de către spanioli, tutunul s-a răspândit iniţial în Franţa, începând cu 1560, dată la care Jean Nicot (Nicotina), ambasadorul Franţei la Lisabona, îi trimite o cutie cu tutun Caterinei de Medici în scopul uşurării stării de migrenă, existând convingerea că tutunul, fumat sau în infuzie, are pronunţate calităţi medicinale. (www.tc.columbia.edu/centers/cifas/drugsandsociety/background/chronologydruguse.html) Ulterior nicotina obţinută din frunzele de tutun a fost folosită ca insecticid. Astăzi recoltarea tutunului se face în mod deosebit pentru producerea ţigărilor, dar este folosit şi în industria farmaceutică, în industria de parfumuri, în cercetările genetice şi ca plantă ornamentală (ex. Regina nopţii). (http://ro.wikipedia.org/wiki/Tutun) Read the rest of this entry »

 
No Comments

Posted in Social

 

Boala limbii nebune

03 Jul

Când trei femei discută, se numeşte conversaţie. După ce una dintre ele pleacă se numeşte bârfă.

            Plecând de la ideea că un cuvânt poate răni, rabinul Chaim Feld, fondatorul organizaţiei Words can heal (Cuvintele pot vindeca), a lansat o campanie pentru stăvilirea şi diminuarea bârfei, campanie susţinută de numeroşi politicieni americani, de staruri holluywoodiene şi de o mulţime de oameni de rând. (www.scribd.com/Cuvintele-pot-rani-sau-Adevarul-despre-barfa/d/5534807)

 

Să bârfim puţin bârfa!

            Dacă există o mizerie care să coboare cel mai mult o societate în mocirla urâţeniei atunci aceasta este bârfa, un microb pe care oamenii fără discernământ îl folosesc pentru a căpăta stimă, prestigiu şi pentru a distruge. Cercetătorii de la Social Issues Research Center au definit bârfa drept o informaţie socială despre o persoană, răspândită în cadrul grupului atunci când aceasta nu este prezentă. (www.sirc.org/publik/gossip.shtml) Bârfa este colportoarea unui adevăr deformat, a unui zvon „îmbunătăţit” sau, mai rău, a unui neadevăr flagrant, despre una sau mai multe persoane, ori una sau alta dintre situaţii şi fapte, de cele mai multe ori, fără a fi martor ocular al acestora. Apărută poate din răutate şi veche decând lumea, este şi azi la mare căutare, de cele mai multe ori fiind mai puternică decât adevărul. A bârfi e urât, e greşit, e imoral, e dulce-amărui şi, totuşi, e de neoprit.

  Read the rest of this entry »

 
No Comments

Posted in Social

 

Legi albastre romanesti

03 Jul

 

 

 

Aş vrea să văd că românii merg duminica la Mall să se distreze, nu să-şi cheltuie salariile la cumpărături la hipermarket!

(Valeriu Steriu, Vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură)

 Supermarketuri închise duminica? a fost ştirea de prima pagină a marilor trusturi de presă săptămânile trecute, veste ce-i ţine încă în şah pe românii amatori de cumpărături duminica. Iniţiativa discordiei îi aparţine vicepreşedintelui Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor, Valeriu Steriu, care motiva pentru DailyBusiness.ro închiderea supermarketurilor duminica prin faptul că acestea omoară magazinele de cartier şi comerţul tradiţional din pieţe, angajaţii magazinelor ar avea în felul acesta o zi de pauză şi clienţii nu şi-ar mai piarde ore în şir printre rafturi. Totodată, lanţurile de retaileri sunt acuzate că practică preţurile pe care le vor, că fac importuri masive în loc să comercializeze fructele şi legumele româneşti (încurajând agricultura românească) şi că nu au niciun stăpân. Avem prea puţin timp liber ca să ne pierdem timpul la cumpărături!, mai declara deputatul.

Cine pierde vs. Cine câştigă

Privind la motivele invocate de guvern, mai că i-ai felicita că în sfârşit se mai gândesc şi la populaţie. Atunci însă, când încerci să evaluezi situaţia la firul ierbii se pare că există numeroase categorii de oameni care se întrec în dezavantajele aduse de această lege. Cine va avea cel mai mult de suferit din toate astea? În primul rând, se estimează că însuşi statul va pierde de pe urma acestei iniţiative pentru că nu va mai încasa TVA-ul pe marfa vândută în mod normal duminica. Potrivit statisticilor realizate de Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din Romania, între 13 şi 20 % din vânzările totale din comerţul modern, în decursul unei săptămâni, se realizează duminica (15 milioane de euro). Probabil cel mai mult de suferit vor avea clienţii care vor fi privaţi de posibilitatea legitimă de a-şi face cumpărăturile alegându-şi magazinul preferat şi ziua din săptămână când să facă acest lucru. Apoi, se pare că ţăranii nu vor avea prea mult de câştigat de pe urma acestei legi, deoarece în pieţe mai vând prea puţini ţărani, locul acestora fiind ocupat de intermediari. De asemenea, retailerii ar avea de suferit aceştia acuzând statul că o astfel de lege ar fi un abuz, o încălcare a libertăţii comerţului. Şi nu în ultimul rând ar avea de suferit şi alte centre comerciale, aşa cum declara Monica Barbu, vicepreşedintele companiei de consultanţă imobiliară The Advisers/Kinght Frank, operatorul de food este cea mai importantă ancoră dintr-un centru comercial. Atâta timp cât acest tip de magazin este închis, motivaţia de a vizita un centru comercial scade. Read the rest of this entry »

 
No Comments

Posted in Social